Filtrarea fluidelor pentru automobile

Filter technology

Implicatiile calitatii consumabilelor asupra perioadei de viata pana la prima reparatie capitala a motorului

Filtrarea fluidelor fie ca vorbim de lubrifianti, combustibili sau aer este foarte importanta si are implicatii atat in durata de viata a unui motor cu ardere interna cat si in performantele acestuia. De multe ori ignorata, filtrarea este mijlocul deosebit de eficient asupra micsorarii uzurii autoturismului si spun autoturism pentru ca vorbim de filtrare si in cazul cutiilor de viteze automate si in cazul filtrarii aerului care patrunde in habitaclu. Daca te intrebi cum afecteaza filtrul de habitaclu uzura masinii, iti recomand sa citesti articolul in continuare pentru a afla.

Revenind la motoare, pentru ca in jurul lor si a fiabilitatii acestora se va invarti povestea din acest articol, sigur ati auzit de anumite persoane care au exploatat un model de masina cu un anumit motor si 200.000km sau mai mult si altele care au semnalat probleme la acelasi tip de motor pana in 100.000km; vorbim de reparatii capitale necesare precum inlocuire segmenti, cuzineti sau probleme generate de turbocompresoare, nu de probleme electrice sau alte probleme minore. Aceste diferente sunt determinate in mare masura si de intretinerea autoturismului si a filtrelor sale.

Inainte de a detalia pe rand fiecare sistem de filtrare va voi enumera principalele greseli pe care le fac posesorii de autoturisme in mentenanta acestora:

-depasirea intervalelor de revizie recomandate de fabricant. –“Lasa ca nu am bani luna asa si nu e mare lucru daca fac revizia peste ceva timp”; masina continua sa mearga si spre exemplu un filtru de ulei murdar va determina deschiderea supapei de by-pass, lucru care se traduce in ungere fara filtrare. Cat de grav este, vom detalia la momentul potrivit.

-utilizarea unor consumabile low-cost sau contrafacute. “Ce mare lucru – tot filtru e, daca iau de firma platesc marca” sau “La aia filtrul de aer e 68 lei si dincolo e 20 lei, sunt niste hoti aia ca vand scump”. Total gresit – diferentele sunt mari si uneori imperceptibile pentru ochiul neavizat sau la nivel macroscopic; diferentele mari de pret ascund in general produse cu provenienta indoielnica.

-greseli la montaj sau la ordinea operatiilor de service, personal necalificat care nu detine informatii specifice pentru operatiunile desfasurate. “Mi-am facut singur revizia si am facut economie” – sigur ca incurajam operatiile DIY (do it yourself) si de multe ori cu pricepere poate lucrurile se fac mai constiincios ca intr-un atelier insa, trebuie sa ne documentam si sa stim ce facem pentru ca lucrurile sa iasa bine si sa avem sculele necesare, nu sa improvizam. Stiti ca la unele modele de motoare este necesara desurubarea initiala a filtrului de ulei si extragerea jojei pentru o golire adecvata a instalatiei de ungere? Nu odata am vazut asa zisi mecanici care scurg uleiul din baie, pun busonul la loc dupa care coboara elevatorul si schimba filtrul de ulei.

-alegerea gresita a tipurilor constructive de filtre – piata este plina de vanzatori de piese aparuti peste noapte care nu cunosc produsele recomandate clientilor sau nu au acces la instrumentele necesare identificarii corecte a filtrelor necesare clientului facandu-se recomandari gresite. Programele de identificare se platesc periodic (abonament) si nu sunt ieftine. Una dintre greselile clasice de recomandare este spre exemplu utilizarea filtrelor de ulei specifice motoarelor Mpi (Renault) la motoarele DCi (Renault) – fizic sunt interschimbabile insa diferenta principala este elementul filtrant cu suprafata mai mica specific motoarelor cu benzina si deschiderea la presiuni diferite a supapei de by-pass.

Filtrarea aerului pentru motor:

Necesitatea filtrarii aerului apare din cauza impuritatilor prezente in atmosfera care fara prezenta unui filtru conduc la uzuri semnificative ale cilindrilor, pistoanelor, segmentilor, cuzinetilor si manetoanelor cat si la cresteri semnificative de consum de ulei.

Inca din anii 70 s-au efectuat teste si masuratori si s-a descoperit (la nivelul poluarii de la aceea data) ca un motor cu capacitatea cilindrica de 2000 cm2 consuma aproximativ 4000 litri de aer pe minut sau aprox. 240m3/ora. Concentratia normala de impuritati in aer de la vremea testului era de 0,05g/m3, rezultand astfel ca in motorul fara filtru de aer ar patrunde 12g de impuritati pe ora. La vremea respectiva prin folosirea unui filtru de aer se reusea retinerea a 99% din impuritati ceea ce pare mult insa, intre timp s-a ajuns la performante de filtrare de 99,9% si recent cu ajutorul nanofibrelor aplicate pe stratul principal purtator performante chiar de 99,99% filtrare a impuritatilor aflate in suspensie la ora actuala in aer.

Revenind la testele din anii 70 si la eficienta de 99% a filtrelor de aer de atunci, in motorul din test patrundeau circa 0,12g de impuritati pe ora. La o viteza medie de 50km/h, dupa un parcurs de 4000km (care la vremea respectiva reprezenta intervalul standard de schimb ulei) in motor se acumula o cantitate de 9,6 g de praf. Aceasta cantitate de praf ar fi suficienta sa produca daune considerabile motorului daca uleiul nu ar fi filtrat.

Din totalul impuritatilor care reusesc sa treaca prin filtrul de aer 30% parasesc motorul prin gazele de esapament 10-20% raman pe galeriile de admisie sau conducte de recirculare gaze si 50-60% ajung efectiv in motor, fiind antrenate de circuitul de ungere.

Nu voi intra in detalii despre compozitia chimica si minerala a pulberilor insa este necesar sa luam in considerare abordarea filtrarii si mentenantei in functie de zona de exploatare. Producatorii pot furniza solutii diferite de filtrare in functie de tara unde se livreaza autoturismul, iar cele mai mari provocari apar la vehiculele obligate sa circule in regiunile calde, uscate, pe soluri silicioase (nisip) si pe drumuri neamenajate. In aceste cazuri pot fi echipari deiferite in materie de constructie a materialului filtrant sau de abordari diferite a traseului de admisie aer cat si a geometriei si formatului carcaselor pentru filtrele de aer.

Deoarece particulele de praf au tendinta de a cadea pe sol dupa ce au fost ridicate de curentii de aer, pozitionarea prizei de aer este luata in considerare in functie de domeniul de exploatare al vehiculului si pentru zonele cu mult praf se prefera prelungirea traseului de admisie si plasarea gurii de aspiratie la o distanta cat mai mare fata de sol.

O alta caracteristica importanta pentru gradul de poluare este modul de deplasare al autovehiculului: singur pe sosea sau in coloana. Pentru o masina din coada unei coloane gradul de impuritati aspirate va fi cel mai mare, acesta fiind influentat si in mod direct de distanta pana la vehiculul din fata. Aviz celor care merg lipiti in coloana chiar si la viteze de deplasare de peste 50km/h, lasand la o parte problemele de siguranta rutiera, este de mentionat faptul ca la o distanta de sub 60 metri intre vehicule gradul de impuritati aspirate in motor de vehiculul din spate creste semnificativ.

Filtrarea aerului se face uzual in cazul autoturismelor si autospecialelor in trei moduri principale:

-prin captarea pulberilor pe un strat filtrant (filtrare uscata);

-prin absortia prafului intr-o baie lichida de ulei si retinerea acestuia intr-un sistem de sicane;

-prin filtrare hibrida respectiv utilizarea unui mediu special de filtrare solid imbibat cu un ulei special de filtrare si rigidizat cu o structura din plasa metalica; acestea din urma sunt in general asa numitele filtre sport care promit o cadere de presiune mai mica pentru aceeasi capacitate de filtrare raportat la dimensiuni identice cu un filtru uscat;

Sa vorbim despre filtrele uscate, cele mai utilizate pentru autoturisme in zilele noastre. Aceste filtre s-au dezvoltat in timp si s-au perfectionat oferind capacitati de filtrare mai bune si intervale extinse de schimb. Hartia filtranta a fost conceputa initial pentru filtrele de ulei insa, s-a dovedit ca poate fi folosita cu unele modificari ca mediu foarte bun si pentru filtrarea aerului. Marile companii producatoare de filtre au investit constant in perfectionarea mediilor de filtrare si chiar daca termenul de “hartie” pare un lucru banal, in realitate este vorba de un mediu filtrant compus din materii prime reciclate, cu adaosuri de celulozasulfat, matase artificiala, lana, fibre sintetice si alte componente uneori secrete de productie dozate dupa retete specifice si depuse intr-o structura atent studiata si verificata pentru a oferi elementul de filtrare eficient, cu dimensiuni compacte si cel mai important cu capacitate de filtrare buna si cadere de presiune minima pe toata durata de exploatare estimata.

O revolutie in domeniul filtrarii s-a produs odata cu dezvoltarea in paralel a microscopului electronic, nanofibrelor si a tehnicii de calcul (hardware si software) care au permis optimizarea filtrelor in functie de cerintele producatorilor de autovehicule. Prin utilizarea nanofibrelor s-a obtinut o crestere de 10 ori a prafului retinut fata de hartia clasica (carrier paper) fara nanofibre (masuratori conforme ISO 5011:2020).

Dezvoltarea acestor medii noi de filtrare se datoreaza in principal necesitatii cresterii capacitatii de filtrare pentru pulberile foarte fine. Odata cu inmultirea motoarelor diesel in trafic in special a celor fara sisteme de post tratare, in aer au aparut particule de fum care produc o infundare rapida. La examenul vizual, infundarea este foarte putin sau chiar deloc vizibila, de aceea este imposibil de apreciat in acest fel cand aceasta s-a produs. Folosirea aerului comprimat pentru curatarea filtrului prin suflare este inutila in acest caz. Infundarea cu funingine are loc in special in medii urbane sau pe sosele cu trafic ridicat. Motoarele diesel, in special cand functioneaza defectuos, devin surse importante de poluanti sub forma de fum (cenusa).

Este binecunoscut faptul ca exista in lume doar cativa producatori mari de hartie filtranta de la care se aprovizioneaza si producatori mai mici de filtre.

Pe langa calitatea materialului filtrant o importanta deosebita o au si garniturile integrate de etansare sau structurile pentru rigidizare. Degeaba avem o hartie filtranta de calitate daca etansarea elementului filtrant lasa de dorit si aerul poate patrunde in motor pe langa filtru.

Functionarea unui motor cu filtru de aer infundat are consecinte negative imediate asupra randamentului si consumului de combustibil, deoarece gradul de umplere al cilindrilor cu amestec combustibil-aer scade, turbulenta se micsoreaza si amestecul poate deveni mai bogat si creste si gradul de poluare atmosferica. Functionarea motorului in special in regimuri de tranzitie sau turatii inalte este deficitara.

In ultimii 30 ani filtrele de hartie s-au impus incontestabil in cazul autoturismelor in special pentru ca se pot monta in orice pozitie, nu necesita operatiuni complicate pentru inlocuire, ofera performante bune de filtrare si dimensiuni reduse cat si posibilitatea de adaptare a formei in spatiul din ce in ce mai mic disponibil in compartimentul motor. Carcasele filtrante si tubulaturile de admisie sunt deasemenea dezvoltate de catre marii giganti din industria filtrelor si uneori inglobeaza tehnologii si materiale dezvoltate recent inclusiv pentru a deveni capcane de hidrocarbon. Astfel de materiale speciale sunt de exemplu cele dezvoltate de gigantul BASF din industria chimica – EMPRO EvapTrapTM. Acest tratament aplicat suprafetelor interioare a carcaselor filtrante permite retinerea HC in stationare si aspirarea in momentul pornirii motorului.

La final revenim la o intrebare simpla, prezenta in multe discutii pe forumuri sau pe grupuri de Facebook dedicate pasionatilor sau utilizatorilor de autovehicule: – “Cand inlocuim filtrul de aer? Intervalele extinse specificate de producator sunt benefice pentru motor?”

Un raspuns general valabil este mai greu de dat si fara sa avem acces la rezultatele testelor facute de producatori nu putem sti exact care este adevarul insa avand informatiile din acest articol vei intelege mai bine necesitatea respectarii exacte a intervalelor de schimb sau alegerea unor intervale chiar mai scurte atunci cand exploatarea in conditii dificile o impune. Practic conditiile dificile apar acum si pe drumuri nemodernizate din cauza anumitor tipuri de poluanti cat si in marile aglomerari urbane unde apar alte tipuri de poluanti deci cel mai bine este sa nu depasim 10.000-15.000km pentru intervalul de schimb al filtrelor de aer si daca avem posibilitatea si priceperea sa verificam incarcarea filtrelor chiar si la 5000km pentru praful grosier, de dimensiuni macroscopice. Nu recomandam neaparat desprafuirea cu aer comprimat a elementelor filtrante deoarece aceasta facuta la presiuni mari poate deteriora structurile speciale moderne ale filtrelor actuale. Recomandam insa alegerea filtrelor de calitate si curatarea carcaselor de filtre odata cu inlocuirea acestora.

Filtrarea uleiului  

Ungerea motorului constituie un element capital al bunei functionari si al durabilitatii unui motor. Sistemul de ungere asigura deasemenea filtrarea uleiului si racirea acestuia.

Evolutia filtrelor de ulei a urmarit, in general, evolutia motoarelor, iar aceasta din urma a determinat si o evolutie a lubrifiantilor. Odata cu ungerea fortata a motoarelor prin intermediul pompelor de ulei a aparut si necesitatea si posibilitatea utilizarii filtrelor de ulei.

Imbunatatirea functiei de filtrare a uleiului pe un motor comporta, inafara de perfectionarea filtrului respectiv si alte amanunte constructive care pot fi luate in discutie, cum ar fi:

-montarea filtrului pe motor in pozitia cea mai convenabila pentru a permite inlocuirea lui periodica (aspect neglijat de multe ori spre nemultumirea mecanicilor);

-alegerea montajului cel mai potrivit care sa nu afecteze capacitatea de filtrare si nici sa determine o racire intensa a uleiului (racirea duce la o serie de complicatii, printre care condensarea vaporilor de apa din gazele de ardere, fapt care favorizeaza formarea depozitelor de impuritati – vezi depunerile din busoanele de umplere cu ulei la motoarele moderne care functioneaza la temperaturi scazute si preponderent pe distante scurte). Un ulei rece are o vascozitate crescuta care duce si la ingreunarea procesului de filtrare.

Sistemele de filtrare actuale pentru autoturisme sunt de tip full-flow ceea ce inseamna ca intreg fluxul circuitului principal de ungere traverseaza filtrul de ulei. Functionarea la turatii diferite si necesitatea ungerii de la primele rotatii a motorului implica o dezvoltare si o atentie deosebita pentru sistemul de ungere si implicit constructia unor filtre de ulei care sa permita filtrarea unui debit marit de ulei cu o cadere mica de presiune intr-un filtru de dimensiuni compacte si nu in ultimul rand realizat din materiale ecologice.

Pentru cerinte si aplicatii speciale se mai folosesc filtre centrifugale, magnetice sau decantoare insa nu voi intra in amanunte pentru ca echiparea este redusa.

Impuritatile care se gasesc in uleiurile de motor provin din mai multe surse. Originea lor poate fi de natura externa (cum am detaliat anterior) sau interna (consecinta a functionarii motorului).

Impuritatile externe ajung in motor odata cu aerul aspirat sau cu ocazia unui schimb de ulei efectuat in conditii improprii sau utilizarea unui ulei contaminat. Stiti “mecanicii” aceia care folosesc aceeasi palnie pentru orice lichid din atelier, care toarna uleiul ars plin de impuritati in alte recipiente printr-o palnie si apoi folosesc aceeasi palnie pentru turnarea uleiului proaspat in motor?

Impuritatile interne se compun din produse provenite din degradarea uleiului, particule de carbune realizatea prin arderea carburantilor, apa de combustie condensata in motor sau produse formate prin uzura organelor motorului.

Particulele de carbune formate prin degradara combustibilului formeaza partea cea mai insemnata a impuritatilor din uleiul uzat. In cazul motoarelor diesel, aceasta tendinta poate deveni excesiva, mai ales cand motorul functioneaza la sarcini mari, are filtrul de aer colmatat sau sistemul de injectie functioneaza incorect (injectoare infundate, depuneri).

Uleiul sufera o degradare chimica lenta de la desigilarea bidonului de ulei si expunerea acestuia in contact cu oxigenul, urmat de  actiunile mecanice la care este supus in motor (compresiune, forfecare, laminare) si in special de la temperaturile inalte la care este supus. Viteza de degradare este dictata de natura chimica a uleiului (calitatea acestuia) si gradul de solicitare al motorului.

Aceste impuritati care se produc inevitabil trebuie eliminate inainte de a deveni daunatoare prin coroziuni si eroziuni mecanice. Posibilitatile de a actiona se traduc in utilizarea lubrifiantilor de calitate, adecvati motorului si prin filtrarea corespunzatoare.

Motoarele moderne sunt realizate cu tolerante mai mici de fabricatie, asta se traduce in jocuri mai mici si implicit frecari mai mari fara ungerea adecvata. Din aceste motive utilizarea uleiului corect, recomandat este necesara. Vascozitatea uleiului este importanta pentru filtrare.

Impuritatile existente in ulei determina o uzura coroziva a pieselor. Uzura coroziva are la baza un mecanism chimic de actiune intre produsii de degradare a uleiului (acizii si oxiacizii organici) si piesele metalice.

Uzura abraziva consta in actiunea abraziva a impuritatilor din ulei asupra suprafetelor metalice. Abrazivul actioneaza pe o suprafata moale, acesta intra in masa metalica si actioneaza in continuare pe fata mai dura a piesei conjugate.

Uzura eroziva consta in smulgerea de material din piesele metalice de catre impuritile existente in ulei, care, circuland, se lovesc de suprafetele pieselor.

Constructia filtrelor de ulei tine cont de finetea filtrarii si de capacitatea de retinere a prafului / contaminantilor.  O finete mare de filtrare duce la imbacsirea rapida a filtrului si la cresterea rezistentei hidraulice care duce in final la declansarea supapei de bypass care permite uleiului sa ocoleasca elementul filtrant in vederea mentinerii unui nivel de ungere chiar si cu ulei contaminat. O astfel de ocolire se poate produce si iarna cand este utilizat un ulei de vascozitate incorecta, acesta circuland minute bune fara sa fie filtrat pana la incalzire si implicit reducerea vascozitatii. O scadere a finetei de filtrare conduce implicit la trecerea unor impuritati nocive pentru motor.

O alta caracteristica a filtrului de ulei este capacitatea de retinere a prafului cu o afectare limitata a rezistentei hidraulice.

Alegerea corecta a filtrelor de ulei este esentiala, iar greseli de echipare se pot face frecvent din cauza unor filtre aparent identice, interschimbabile insa cu diferente constructive interne, invizibile din exterior diferentiate doar prin codul de identificare.

Pe langa elementul filtrant care sa asigure performanta necesara, constructia filtrelor si materialele care alcatuiesc carcasele filtrelor sunt importante pentru precizia si eficienta functionarii cat si pentru prevenirea coroziunii sau a deteriorarii proprietatilor in timp.  Spre exemplu filtrele tip “spin-on” contin pe langa elementul filtrant valva de bypass si supapa antiretur. La filtrele ieftine / contrafacute supapa antiretur nu exista sau este ineficienta ramanand partial deschisa si permitand scurgerea uleiului in baie dupa oprirea motorului. Astfel la pornire ungerea va fi deficitara pana la reincarcarea rampei cu ulei.

Este necesar sa schimbam de fiecare data uleiul de motor impreuna cu filtrul. Nu trebuie echipamente de laborator sa ne dam seama de diferente si in general dupa schimbarea uleiului si a filtrelor se percep diferente de functionare in bine a autoturismului. Tot din aceasta cauza apar de multe ori si relatari de genul : “Am pus noul ulei X si parca masina merge mai bine si accelereaza mai bine”; da, este adevarat insa nu neaparat din cauza noului ulei X ci din cauza ca este vorba de un ulei proaspat, necontaminat si de medii de filtrare noi. Reducerea performantelor odata cu imbatranirea uleiului si colmatarea filtrelor se face progresiv insa odata cu revizia si inlocuirea acestora este mult mai usor de perceput schimbarea in bine.

Filtrele de habitaclu (de polen)

Cabin air filter FP31003 against pollen, dust and allergens

Aceste filtre sunt dedicate filtrarii aerului care patrunde in habitaclul autovehiculelor prin sistemul de ventilatie. Problema filtrarii aerului din habitaclu s-a pus dupa anii 1970 si in anul 1979 Saab 900 a fost primul autoturism care a fost echipat cu un filtru de habitaclu. Performantele filtrelor de la aceea vreme erau departe de cele din ziua de azi iar scopul principal era ca praful si polenul sa nu mai patrunda in habitaclu. Polenul ca element alergen creeaza mari probleme anumitor persoane si mai ales daca aportul de aer din exterior este realizat puternic prin ventilatie concentratia acestuia pune probleme de sanatate. Cu toate acestea, la inceput cumparatorii erau sceptici in privinta beneficiilor aduse sanatatii lor de aceste filtre si ezitau sa bifeze aceasta optiune la achizitia autoturismelor. Solutia salvatoare care functioneaza si in ziua de azi in favoarea alegerii unui filtru mai calitativ este inglobarea carbonului activ care promitea inca din 1991 retinerea mirosurilor neplacute si actiunea chimica asupra moleculelor acestora. Primul model care a fost echipat cu astfel de filtre a fost Mercedes Benz S-Class (1991) urmat de BMW seria 7 (1993). La vremea respectiva doar aceste masini de top beneficiau de aceasta tehnologie insa, incepand cu anii 2000 raspandirea masiva a echiparilor cu filtre de habitaclu ca standard a castigat teren. In paralel studii ale World Health Organization au aratat ca reactiile alergice sunt pe locul 3 in cele mai comune afectiuni cronice, iar imbunatatirea continua a acestor filtre odata cu cresterea interesului pentru ele au condus la produse exceptionale, cu capacitati foarte bune de filtrare si cu multiple straturi specializate. Singura conditie pentru a beneficia de aceste avantaje este sa nu neglijam inlocuirea filtrului de habitaclu si sa-l inlocuim macar odata pe an sau la 10.000km parcursi in special pentru vehiculele care circula in medii poluate. Pe langa beneficiile pentru sanatatea ocupantiilor autoturismului spuneam pe la inceputul articolului ca aceste filtre asigura si fiabilitatea masinii si a functionalitatii acesteia; praful care nu este filtrat si intra in habitaclu se depune in timp in habitaclul masinii si reuseste sa modifice precizia diversilor senzori, sa ingreuneze functionarea motoraselor care comanda clapetele aerotermei sau sa favorizeze murdarirea si scaderea in eficienta a caloriferelor si a evaporatoarelor. Confortul va scadea iar pe perioadele reci vom putea observa o aburire excesiva a geamurilor. In incheiere va spunem despre Tesla care merge mai departe si acorda o importanta mai mare filtrarii aerului din habitaclu utilizand niste carcase supradimensionate fata de alti fabricanti in care intercaleaza o baterie de filtre compusa din filtre cu carbon activ si filtre HEPA.

Filtrarea combustibilului

Sunt multi posesori de masini care nici macar nu stiu ca exista si filtre de benzina pe circuitul de alimentare in special din cauza faptului ca multe modele de autoturisme cu motoare de mici litraj chiar nu au astfel de filtre, filtrarea realizandu-se doar grosier la nivelul unei site de sorb in rezervorul de combustibil; totusi la masinile echipate cu filtru de benzina acestea sunt de multe ori neglijate si inlocuirea lor ignorata. Nu de putine ori am intalnit masini care s-au prezentat la service cu reclamatii pe partea de lipsa de putere, masini la care clientii inlocuisera diverse componente scumpe precum injectoare sau clapete de acceleratie fara sa tina cont ca micul filtru de combustibil de sub masina era infundat si neschimbat vreodata.

Uneori filtrele de benzina mai au si rol de regulator de presiune, in acest caz sunt filtrele la care ajung 3 conducte.

Tipul si dimensiunile filtrului de combustibil sunt conditionate de caracteristicile fizico-chimice ale combustibilului cu care functioneaza motorul.

In cazul motoarelor diesel filtrarea este strict necesara, iar filtrele de motorina sunt mai complexe sau chiar asociate in baterii de filtrare cu filtre in doua trepte montate in serie.  Inca de la sistemele mai vechi de injectie eficienta marita a filtrului de motorina a fost impusa de echipamentele de injectie cu care este dotat motorul diesel, aparatura de mecanica fina, complexa ca functionare si de presiunile de lucru din ce in ce mai mari cat si de fractiunile petroliere grele care se afla in compozitia motorinei si sunt susceptibile de a forma depuneri care perturba functionarea pompei.

Alti impurifianti din combustibil sunt rugina, apa substantele minerale si produsele organice.

Pentru ca apa este prezenta in combustibil uneori chiar din fabricatie, separarea acesteia de motorina si extragerea din circuitul de alimentare este importanta nu pentru ca ar deteriora motorului insa pentru faptul ca produce coroziune si poate ingheta periclitand alimentarea. Modul de inlaturare a apei consta in montarea in instalatie a unui filtru decantor in general corp comun cu elementul filtrant si dotat chiar si cu un senzor de apa pentru a semnaliza in bord prezenta unei cantitati de apa care trebuie purjata.

Filtrele moderne de motorina pot contine si un bimetal care in functie de temperatura motorinei combina motorina din rezervor cu cea provenita din returul injectoarelor (mai calda) pentru  a regla temperatura de admisie a combustibilului in pompa de inalta presiune.

Filtrele moderne de motorina au costuri mai ridicate din cauza complexitatii iar functionarea lor la parametrii solicitati de fabricantul sistemului de injectie este critica. Un filtru mai ieftin este oferit de anumiti producatori in aceeasi varianta constructiva cu filtrele complexe insa cu eliminarea unor elemente interne (racord bimetal) sau reducerea calitatii elementelor filtrante. Utilizarea acestor filtre aduce o economie pe termen scurt insa costuri mari de reparatie a sistemului de injectie. In cazul sistemelor moderne care lucreaza la presiuni mari de peste 2000 bar nici nu este nevoie de prea mult timp pentru a aparea deteriorari in ansamblul pompa de inalta presiune-injectoare.

Daca ati avut rabdare sa citit pana aici nu cred ca mai este nevoie de concluzii insa voi incerca sa extrag cateva idei de avut in vedere pentru prelungirea duratei de viata a motoarelor pana la prima reparatie capitala:

  • Alege filtrele corecte destinate masinii tale si apeleaza la profesionisti;
  • Nu te zgarci la calitate, economia facuta este infima raportat la costurile de reparatie ale defectiunilor care pot aparea;
  • Respecta cu strictete intervalele de schimb recomandate si redu aceste intervale daca exploatezi masina in medii cu conditii grele;
  • Foloseste lubrifiantii recomandati de producator nu ce “este la moda” in recomandarile de facebook;
  • Apeleaza la mecanici calificati pentru intretinerea periodica;
  • Respecta mediul si recicleaza corect uleiul si filtrele folosite daca iti faci schimburile singur!